Pic-Poc

Stiti cum e cu robinetul ala cu pic-poc in miez de noapte? Asta mi-a fost mie sonor azi-noapte, plus inca multe soapte galagioase care vibrau din toti peretii. Nimic, tot pic-poc, chiar cu bromazepam la bord, ma rog in sfert de comprimat. Si noaptea nu-i nicidecum sfetnic bun atunci cand nu dormi. Totul devine si mai negru, izbucnesc din subconstient toate framantarile mute, ti se pare ca te tot afunzi si nu mai vezi lumina, totul devine monstruos, toate dorintele cu mult tinute in frau invie, ca numai lucruri la care altfel cugeti prea mult ai vrea sa faci.
In noptile astea zau ca mi-as administra niste socuri electrice. Socuri din alea despre care susotea lumea pe vremea lui Ceausescu ca i s-au administrat nu stiu cui si l-au facut neom, de nu mai stie de nimic, nici de el, nici de familie.
Te foiesti si degeaba, iei cartea si la a doua foaie citita ai impresia ca pici si cand colo nimic, te ridici la fereastra si privesti in gol sau iti cauti cu privirea somnul.
Oare cat am sa va mai turui despre insomnii? Acum, post 4 ore dormite am o stare de imponderabilitate si absenta temporala, am impresia ca eu stau undeva in loc si totul in jur mi se deruleaza in pelicule. Spre binele meu sunt incapabila sa mai gandesc negru, in alb oricum nu-mi iese. Haideti, voua sa va fie noptile usoare!