Cand vom avea ambele talere ale balantei echilibrate? De ce pe unul raman doar cateva firicele de nisip pe care uneori singuri ni le suflam, iar pe celalalt punem mereu greutati? E adevarat ca pe cel pe care ni le punem singuri, greutatile se lipesc bine de tot, cu ele ramanem o viata, fidele de-a pururi, dar cu partea uitata ce facem? Dumnezeu iti da tolba, dar nu ti-o umple singur...mai aduni si tu. Dar pe talerul asta gol nu stiu cat aduni, ca mai mult pierzi. Uff, unde naiba ne-o fi echilibrul? Punctul ala de moment cinetic zero..parca asa ii zicea.
luni, noiembrie 19
un altfel de rezidentiat
De cand cu rezidentiatul m-ati reabilitat in clasament. Toti cauta ceva despre examen, alegere specialitate, etc. Multumesc, aveti ce gasi la mine. Pentru informatii suplimentare lasati si voi mail sau un comment.
Ieri am empatizat cu voi bine de tot. Am crezut ca facand pe supraveghetorul, rezidentiatul ma va lasa rece . Nu a fost nicidecum asa, am avut emotii la fiecare grila scanata, la venirea sacilor cu subiectele. Inca nu imi pot da seama cum ati stat 4 ore cu fundu' pe scaun, timp in care eu m-am plictisit de moarte, am crezut ca nu mai terminati odata. Daa, acum un an n-am gandit asa. Am fost corecta si mi-am luat injuraturi, stiu ca am zburat doua grile din fata candidatilor fiindca expirase timpul (dar stiti voi cat conteaza uneori inca o bulina???), nu am dat un borderou nou fiindca era prea tarziu si oricum nu aveai cum completa 200 de grile in 30 minute. S-a sfarsit, mi-a placut sa privesc de la catedra, astept noi colegi. Bafta multa si intelepciune la alegeri!
Ieri am empatizat cu voi bine de tot. Am crezut ca facand pe supraveghetorul, rezidentiatul ma va lasa rece . Nu a fost nicidecum asa, am avut emotii la fiecare grila scanata, la venirea sacilor cu subiectele. Inca nu imi pot da seama cum ati stat 4 ore cu fundu' pe scaun, timp in care eu m-am plictisit de moarte, am crezut ca nu mai terminati odata. Daa, acum un an n-am gandit asa. Am fost corecta si mi-am luat injuraturi, stiu ca am zburat doua grile din fata candidatilor fiindca expirase timpul (dar stiti voi cat conteaza uneori inca o bulina???), nu am dat un borderou nou fiindca era prea tarziu si oricum nu aveai cum completa 200 de grile in 30 minute. S-a sfarsit, mi-a placut sa privesc de la catedra, astept noi colegi. Bafta multa si intelepciune la alegeri!
BAGĂ-L ÎN:
duminică, noiembrie 11
Facts
Avea 27 de ani si o viata inainte. Unii dintre noi de-abia incercam sa o incepem la acesti ani.
Acum o luna venise la noi pe picioarele ei, machiata si aranjata, zambitoare si fericita ca intr-o saptamana va fi prima zi de scoala a fiului. O boala crunta, nemiloasa, autoimuna, in care propriul corp se porneste nemilos impotriva lui insusi a rapus-o in mai putin de 5 ani.
A revenit zilele trecute la noi aproape distrusa. Nimic din fiinta ei nu se mai numea viata. Si a plecat dintre noi fara bunul cel mai de pret.
E cea mai trista experienta cu boala de pana acum a mea. As vrea sa zic ca si unica.
Puteti ignora tot ce am scris pana la acest post si dupa. Pentru ca sunt de-a dreptul inutile. Pentru ca suntem si sunt ignoranta pentru fericirea mea. Pentru bucuria de a vedea zilnic pe cei dragi langa tine, pentru bucuria de a avea putere sa ii strangi in brate, sa versi o lacrima langa o prietena, sa iti spui oful pe muteste, sa suferi aiurea, sa speri fara sens, sa razi, pentru bucuria de a a avea viata.
Acum o luna venise la noi pe picioarele ei, machiata si aranjata, zambitoare si fericita ca intr-o saptamana va fi prima zi de scoala a fiului. O boala crunta, nemiloasa, autoimuna, in care propriul corp se porneste nemilos impotriva lui insusi a rapus-o in mai putin de 5 ani.
A revenit zilele trecute la noi aproape distrusa. Nimic din fiinta ei nu se mai numea viata. Si a plecat dintre noi fara bunul cel mai de pret.
E cea mai trista experienta cu boala de pana acum a mea. As vrea sa zic ca si unica.
Puteti ignora tot ce am scris pana la acest post si dupa. Pentru ca sunt de-a dreptul inutile. Pentru ca suntem si sunt ignoranta pentru fericirea mea. Pentru bucuria de a vedea zilnic pe cei dragi langa tine, pentru bucuria de a avea putere sa ii strangi in brate, sa versi o lacrima langa o prietena, sa iti spui oful pe muteste, sa suferi aiurea, sa speri fara sens, sa razi, pentru bucuria de a a avea viata.
BAGĂ-L ÎN:
sâmbătă, noiembrie 3
summary
Am revenit dupa 4 zile de Sinaia. De 4 zile nu am avut calculator, internet, nimic. Ingrozita si in nevoie o prietena m-a intrebat "cum, nu ai laptopul cu tine? posibil?"; "nu, nu-l am, nu mai vroiam sa port grija lui"- astea cred ca sunt semne de batranete.
Asa, am fost la conferinta natioanal de dermato. Mai mult cu numele, caci altfel am facut pe reprezentantul medical timp de 1 zi jumatate si am ratat destule prezentari. Dehh, a meritat sacrificiul. Poate sacrificiul, colegele imi zic insa ca n-am ratat absolut nimic.
Am consiliat lacustele de doctori care veneau la standuri aiurea interesati de cremele promovate, lacomi sa isi ia pungile cu produse. Am vizitat Pelesul (rusinos, prima data in viata, in alte 4 incercari de pana acum era in renovare), am mancat bine de tot, am descoperit un Brasov pe care parca nu-l stiam asa: cochet, vechi, occidental si cu cea mai grozava cofetarie (nici de ea nu stiam). Am vrut sa ma bucur si eu de un cocktail intr-un pub, numai ca ceea ce imi placea mie si oricarei donsoare de acolo aveam aluziv anexate denumiri ca: blow-job, orgasm. Am aflat cum sta treaba cu dermatologia prin Grecia si am primit o oferta de workshop in botox, fillere si riduri acolo.
M-am intors si eu tot ca o lacusta cu un geamantan burdusit de creme de maini, fata, etc de toate natiile si tipurile, ca un neam intreg nu mai are de ce sa isi cumpere pana la anu'.
M-am distrat de minune in ultima seara cu 2 prietene grozave la bere si pizza, am cautat toate 3 la intoarcere carul mare si mic pe cer; am mers in masina cu un sofer de raliuri si cred ca i-am gaurit podeaua din dreapta de spaima depasirilor.
Am revenit mai obosita ca oricand, parca pierduta de tot in plictis si depresie; sper ca e doar vremea de vina, sfarsitul de saptamana pierdut pe drum, gandul ca de luni trebuie "poate" sa imi reiau stagiul de interne.
Asa, am fost la conferinta natioanal de dermato. Mai mult cu numele, caci altfel am facut pe reprezentantul medical timp de 1 zi jumatate si am ratat destule prezentari. Dehh, a meritat sacrificiul. Poate sacrificiul, colegele imi zic insa ca n-am ratat absolut nimic.
Am consiliat lacustele de doctori care veneau la standuri aiurea interesati de cremele promovate, lacomi sa isi ia pungile cu produse. Am vizitat Pelesul (rusinos, prima data in viata, in alte 4 incercari de pana acum era in renovare), am mancat bine de tot, am descoperit un Brasov pe care parca nu-l stiam asa: cochet, vechi, occidental si cu cea mai grozava cofetarie (nici de ea nu stiam). Am vrut sa ma bucur si eu de un cocktail intr-un pub, numai ca ceea ce imi placea mie si oricarei donsoare de acolo aveam aluziv anexate denumiri ca: blow-job, orgasm. Am aflat cum sta treaba cu dermatologia prin Grecia si am primit o oferta de workshop in botox, fillere si riduri acolo.
M-am intors si eu tot ca o lacusta cu un geamantan burdusit de creme de maini, fata, etc de toate natiile si tipurile, ca un neam intreg nu mai are de ce sa isi cumpere pana la anu'.
M-am distrat de minune in ultima seara cu 2 prietene grozave la bere si pizza, am cautat toate 3 la intoarcere carul mare si mic pe cer; am mers in masina cu un sofer de raliuri si cred ca i-am gaurit podeaua din dreapta de spaima depasirilor.
Am revenit mai obosita ca oricand, parca pierduta de tot in plictis si depresie; sper ca e doar vremea de vina, sfarsitul de saptamana pierdut pe drum, gandul ca de luni trebuie "poate" sa imi reiau stagiul de interne.
BAGĂ-L ÎN:
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
