Cand vom avea ambele talere ale balantei echilibrate? De ce pe unul raman doar cateva firicele de nisip pe care uneori singuri ni le suflam, iar pe celalalt punem mereu greutati? E adevarat ca pe cel pe care ni le punem singuri, greutatile se lipesc bine de tot, cu ele ramanem o viata, fidele de-a pururi, dar cu partea uitata ce facem? Dumnezeu iti da tolba, dar nu ti-o umple singur...mai aduni si tu. Dar pe talerul asta gol nu stiu cat aduni, ca mai mult pierzi. Uff, unde naiba ne-o fi echilibrul? Punctul ala de moment cinetic zero..parca asa ii zicea.
miercuri, noiembrie 28
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu