miercuri, iulie 12

Filelor ingalbenite...

Mi-am promis ieri ca voi incerca sa fiu ceva mai constiincioasa si sa-mi citesc paginile preferate de pe net, ca cea de cultura a ziarului Cotidianul: http://www.cotidianul.ro/index.php?id=6099
Tema de azi: cartile in format electronic. Cat succes au sau vor avea?
Chiar, cu cata ingaduinta le priviti? Sau le cititi/ascultati? Eu detin doar vreo 5 carti in format scanat si 2 in format audio. Nu m-am aventurat decat doua sa citesc, ca alta solutie nu aveam: "Singur sub dus", pentru maculatura enigmaticului Dan Chisu nu as fi aruncat 250.000 (poate pentru coperta) si o alta carte a lui Cristian Tudor Popescu greu de gasit...cam atat. Am incercat apoi sa ascult "Usa interzisa" a lui Gabriel Liiceanu, dar ori conexiunile mele intre auz si intelegere sunt slabe, ori chiar nu pot ingurgita un astfel de format. Am incercat sa pricep ceva, sa pastrez sirul spuselor sale, dar degeaba....
Voi simtiti emotia unei carti nou achizitionate? Sa-i simtiti mirosul ala de hartie si cerneala, sa va ramana pe degete tusul prost, sa traiesti impresia ca esti primul care o deschide cand auzi cum ii trosneste cotorul? Sau cartile de anticariat? Cu notitele si dedicatiile de pe prima pagina ( aa..sa nu faceti asta, adica dedicatii), cu foile galbene, cu poze uitate in ele sau editiile de lux, ce-i drept mai scumpe. Imi pierd cate 2-3 ore cand ajung prin vreun anticariat. Imi plac si cartile vechi, ma mandresc tare cu Pseudokinegeticos de la 1920 si una cu povesti cu albine, pentru copii, mai tanara cu vreo 4 ani.
Cu greu ma abtin sa nu imi cheltui banii pe ele. Mai nou sunt fericita ca am reusit sa-mi cumpar Crima si pedeapsa, ca mi-am ingaduit gaura in buget, numai sa o am. Nici nu o citisem pana acum, cu gandul ca poate va sta la mine in biblioteca.
Visez la o biblioteca uriasa, care sa imi acopere toti peretii, ticsita cu carti numai de mine cumparate...dar drumul ii tare lung...si nu stiu daca voi ingadui vreodata sa compensez asta prin cartile in format audio. Imi place inca sa adorm cu cartea in brate si nu cu ochii la monitorul calculatorului sau cu castile in urechi.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Daaa!!!
Citesc cateva carti in format electronic pe saptamana .. e chiar singura optiune in unele cazuri (carti ce nu apar pe piata in romania) si ca sa nu mai spunem si cea ma economica

Inteleg sentimentul acela fata de cartile tiparite pt ca am petrecut destul de mult timp in scoala in biblioteca :)

Din moment ce deja a aparut software specializat pentru prezentarea cartilor in format electronic, as spune ca se impun incet incet pe piata

Audio nu prea ma incanta, probabil pentru ca mi se pare mai importanta componenta vizuala.. eventual daca as dori sa invat o limba straina in paralel cu material vizual atunci ar merge. Cand citesti o carte o citesti cu vocea ta interioara si asta mi se pare ca intra in conflict cu o voce care ti-ar lectura continutul. Sa nu mai spunem ca e un pic mai dificil sa 'te intorci' un paragraf/o pagina in urma. In plus, analogia cu mama care citeste copilului un 'bed-time story' nu se mai aplica aici.. e fortata. Deci nu!

Alex spunea...

Eu am descperit ca nu ma costa decat 2 RON /100 pagini daca le printez. Asta fac, nu de alta dar de la pagina 10000001 citita pe calculator prin anul 2 de facultate port ochelari. E un fel de compromis si nu ma luati cu drepturile de autor ca va iau si eu cu dreptul la a avea o educatie, la a ma informa si incep sa scuip si sa injur toti autorii care scriu in primul rand pentru bani si in al doilea pentru a a fi cititi. Incep cu "Coeliu" si termin cu Chisu, cu mentiunea ca cel din urma putea face literatura doar daca se concentra asupra frustrarii sale si mecanismelor ei ci nu asupra mitocaniei: "uite ba in ce mi-am bagat eu ...". Eu ii pun diagnostic de "micropenis" sau de "jalnicpenis" precum si de "jalnicaracter". HUAAA !
Draga Simi, puteai sa intrebi, iti spuneam eu ca nu are rost sa te pretezi la asemenea lecturi; Hustlerul e mai "literar" decat Chisu.
Oricum, urmati-mi exemplul: un top de hartie, cerneala pentru reincarcat cartusele si un capsator de hartii cu adancime mare.
Spor la cetit !